Când totul e posibil... #ziua6

Eu și Adrian Stepan înainte să începem cursa. 

Eu și Adrian Stepan înainte să începem cursa. 

Am reușit. Am dus cel de-al doilea semi-maraton la bun sfârșit. Și știi ce? Mă simt nemaipomenit. Am reușit. Am reușit! 

Și când te gândești că anul trecut, pare mi se că tot în primul weekend din Iunie, de abia am terminat crosul de zece kilometri. Preseverența, disciplina și munca te duce departe. Și totuși, cel mai important, cred eu, este încrederea în sine. Să fi convins că poți, că este ceea ce vrei să faci, că iubești ceea ce faci că ești atât de aproape de îndeplinire. Fiind convins că totul depinde numai și numai de tine.

Totul e posibil. Absolut totul e posibil! 

Țin în mână această minunată medalie și o văd ca pe un rezultat al muncii mele, ca pe un nou început. Astăzi am renăscut. Am dat drumul trecutului și nu mai contează nimic altceva dacât momentul în care mă aflu. Viitorul e în fața mea și e unul plin de culori vii.

 Poate că oboseala vorbește din mine. Crede-mă, habar nu am cum de am trecut peste această săptămână. Cu trezitul dis de dimineață, cu alergatul și pedalatul de zi cu zi. Apoi cu munca și lungile seri în care am scris articolele pentru provocarea asta minune. Iar astăzi, astăzi frumoasa mea mândrie, cel de-al doilea semi-maraton, aici în orașul meu. 

Articolul de astăzi e menit a fi unul scurt. unul care să stârnească o anumită trezire cititorului. În ideea că poți mai mult dacă vrei. Și ar trebui să vrei. Adică nu văd de ce ai prefera o viață lejeră. Una default și "liniștită". Nu-i așa? N-ai vrea tu să-ți cunoști limitele? Să te descoperi și să te reinventezi în fiecare an? Să devii din ce în ce mai bun? 

Hai să vorbim despre asta mâine. Dar până atunci, gândește-te - Tu ce vrei de la tine și de la viață? Anul acesta cel puțin. Ce vrei? Unde vrei să ajungi și care sunt principiile tale?