Psihogângureala #8 | Kürtőskalács și treburi nefinalizate

Știi, mă gândeam să nu-ți scriu astăzi. Toate textele mele se învârt în jurul genului Sci-Fi. Sunt absolut înebunit! 
De black friday-ul românesc mi-am luat o mână de cărți de pe libris.ro; mai exact, mi-am luat întreaga serie "Saga Umbrelor" scrisă de - chiar că! - autorul meu preferat, Orson Scott Card. Deci, omul acesta m-a înebunit cu chestiile lui spațiale; cu extratereștri, colonizarea planetelor, politică și alte cele. 
Mintea, în zilele astea, (mai ales după febra "Marțianului") nu mai știe altceva decât școli de luptă, pupitre, vrejuri de mazăre, camere curate și măicuțe istețe. 
Măicuțe istețe. Nu, mai bine nu întreba! 

Dar uite, suntem în luna Decembrie; o lună de sărbătoare, de finalizare a diverselor proiecte și, cel mai important, de analiză personală. E luna în care tragem linie și spunem: Ombre! Cum am făcut, câte am făcut? Cum evoluat? Care-i treaba!? 
Și atunci, uite ce vom face:  astăzi ne vom ocupa de o ultimă listă pentru acest an. Lista celor neterminate ce necesită finalizare până la sfârșitul lunii. Da! Cu deadline până pe 31 Decembrie. 

Dacă-ți aduci aminte, acum câteva luni am generat o așa zisă ultimă listă (Pregătiți nu doar de toamnă dar și de iarnă | 12.10.15); am să arunc lista respectivă aici și am să însemnez cele duse la bun sfârșit. Uite:

  1. fă-ți pașportul. | 09.12.15
  2. citește Marțianul de Andy Weir | 25.11.15
  3. citește Fata din Tren de Paula Hawkins | 23.10.15
  4. citește Saga Umbrelor: Umbra Lui Ender | 12.12.15
  5. termină cel puțin un curs online sau citește o carte din domeniul psihologiei
  6. bea un Pumpkin Spiced Latte de la Starbucks
  7. participă la un festival. | Festivalul Vinului 13.10.15
  8. bea vin fiert | 13.10.15
  9. mănâncă Kürtőskalács
  10. du-te la o piesă de teatru sau la un concert de muzică clasică
  11. organizează un maraton de filme sci-fi (Gravity - Interstellar - The Martian)
  12. organizează o seară de jocuri, fie ea Wii sau board games
  13. ieși cu părinții la un film 3D
  14. finalizează-ți cartea. | 08.11.15
  15. Pregătește-ți Dreamboard-ul pentru 2016 + articol
  16. Scrie "2015 sub microscop".

Da. Cam așa stă treaba ... Și după cum vezi, nu stau foarte bine. 
Sigur, mi-au mai rămas miciile chichițe, însă totuși, mi-au rămas. Deci nu stau foarte bine. Dar I'm on it (că doar cât îmi ia mănâncă Kürtőskalács?) și le voi duce la bun sfârșit până pe 31 Decembrie. Altfel n-aș fi eu Eu! :) 

Așa că, ia acest articol ca pe un ultim wake-up call, căci se încheie anul.
Deci? Cum stai? Bine? Prost? 
Ești mulțumit cu 2015? Pregătit să-i dai drumul și să-l lași pe cel nou să se așterne? 
Poi hai atunci să încheiem victorioși treburile. To arms! 

Ce vreau ca tu să extragi de aici?

Un lucru foarte important. Același lucru pe care o spune tot omul: Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi. Și știi de ce? Pentru că ce preferi să lași pe mâine înseamnă că nu-i o chestie importantă pentru tine; nu e o chestie prioritară. Și atunci mai bine găsești pe altcineva să o facă pentru tine sau nu o mai faci deloc. Sau poate ar trebui să-ți revizuiești prioritățile, mai ales dacă procrastinezi și reprogramezi pasiunile, visurile și atribuțiile tale pentru confortabilul "mai târziu".

Nu-i bine. 

Timpul e atât de limitat! Și dacă nu pui mâna acum pe ceea ce-i important pentru tine, s-ar putea ca mâine să nu mai ai aceleași șanse și resurse.
Do it now. Și-ți dai seama că nu mă refer la mâncatul unui Kürtőskalács ... Alte chestii mai serioase; precum o programare la dentist, o pregătire pentru un curs, o carte neterminată, un apel telefonic ... Știi tu foarte bine. 

Cum zice și Nike: "Just do it."

Material bonus (ca să vezi că n-am glumit privind minunile care-mi trec prin cap): Intrare-de-jurnal #943 | Orarul meu

Salut,
Numele meu este Orson Card IV, sunt un cetățean al Insulei X, am 34 de ani, sunt însurat și sunt de profesie primară psiholog. Desigur, în zilele de Marți și Joi mă vei găsi în centrul de cercetare neurologică în privința echilibrului mental în perioadele de stres major. Iar Vineri, Sâmbătă și Duminică sunt voluntar la clubul arihitecților futuriști. Sunt înebunit de proiectarea navelor spațiale încă de mic copil! Dar hai să vorbim despre o zi de Luni.
Citisem în cărțile străbunilor mei cum că zilele de Luni erau zile cu mari bătăi de cap.
 
Adevărul este că, nu prea am timp să mă plictisesc, există întotdeauna ceva de făcut aici. Mă trezesc în fiecare dimineață la 5.45. Beau un pahar mare de apă caldă cu acid citric după care mă îndrept în camera de activități sportive. De regulă mă găsești pe bandă simulând câte un cross de 10km. Alteori chiar și 15.  
Replicatorul este programat să-mi producă micul dejun la 7.15. Până atunci îmi îndeplinesc obiectivele privind întreținerea corpului meu. 

Totul este calculat pe Insulă. De la consumul de materie până la consumul caloric. De exemplu, conform noului standard al nutriționiștilor, micul dejun este format din 60% proteine, 10% apă, 10% grăsime și 20% carbohidrați, alături de un ceai bun. Un ceai de Magneziu și Vitamina D. Acestea ar trebuie să-mi asigure energia până după-masă.

La 7.45 trebuie să fiu undeva la 7 minute de locuință. E cea mai apropiată stație de Vânt; mijlocul de transport public disponibil pe insulă. 
De regulă iau bicicleta - ce arhaism! - până la stație. 
BIOstumul meu (un costum pe care-l poartă fiecare cetățean al insulei) se bucură tare mult când depășesc minimul necesar al minutelor active zilnice. Da, BIOstumul este dotat cu o sumedenie de senzori care ajută la menținerea sănătății mele optime, la reglarea temperaturii, și se mulează în favoarea corpului și a personalității mele. Este o piesă foarte chic! 

Transportul cu Vânt durează exact 3.45 minute. Atâta îmi ia să ajung până în zona Sănătății. Fapt ceea ce-mi permite să savurez un pahar de apă cu o pastilă de cofeină. Cafea n-avem pe insulă de cel puțin o sută și un pic de ani! S-a produs un accident și s-a uitat procesul de replicare … Oh John, dacă ai știi cât de neplăcut ești și astăzi! Motivul pentru care unul din Zona Politicii n-are ce să caute în cea a Cercetării!

La 8 deschid cabinetul. Aici lucrez atât cu un mentor cât și cu un voluntar; astfel Insula se asigură că informația nu moare niciodată; cel puțin până finalizăm super-computerul și procesele de descărcare/încărcare a conștiinței umane. 

Oh, era să uit! Eu și echipa mea lucrăm pe psihologia educației și a dezvoltării, mai exact pe educația și dezvoltarea piciilor. Căutăm noi metode de a pregăti copii în ale vieții într-o manieră cât mai distractivă. Imaginează-ți formarea noii generații de conducători numai prin joacă. Ce chestie! 
Copii sunt cheia salvării noastre; a tuturor posibilităților. Păcat că numărul lor scade cu fiecare generație datoritără BIOcupolei termoizolante și BIOstumului; încetul cu încetul devenim sterili datorită radiaților propriilor noastre invenții. 
Frumos, nu-i așa?

La ora 12.00 voi avea o întâlnire cu super-copii. Aceștia vin din noul program de învățământ dezvoltat de echipa noastră; un set de copii selectați și pregătiți încă de mici pentru a umple anumite roluri din societatea noastră. 
Am să le fac o baterie de analize pentru a mă asigura că suntem pe drumul cel bun. Acești copii trec prin astfel de evaluări la fiecare 21 de zile. 

La 13:30 iau prânzul la restaurantul meu preferat, Le Replicateur. Aparatele de acolo sunt limitate la bucătăria franceză și dețin 3 rețete pe care noi nu le putem accesa în locuințe. Îți dai seama că voi mânca pulpe de broaște cu orez, nu-i așa? 

Prânzul durează până la ora 15.00, după care mai am o oră și 30 de minute de rapoarte. O evaluare zilnică și obligatorie. Practic, astfel hrănim super-computer-ul cu cunoștințele noastre, asigurân o dezvoltare continuă a societății; oferind noi și noi informații disponibile întregii insule. Asta până nu va mai fi nevoie; până în momentul în care vom găsi o altă metodă de încărcare; ce-ți spusesem cu minute în urmă. 

La încheierea programului de lucru iau Vântul spre casă după care ies cu soția și cei trei copii recent adoptați la o plimbare prin zonă cu arhaismele, scuze, cu bicicletele. 

Cina este la 18.30. Salate, salate și iar salate. Alteori mai replicăm câte-un bol de iaurt cu muesli.
Apoi, imediat după cină, facem fie activități sociale în locuință sau activități comunitare în centrul Zonei. Fiecare Zonă are un parc unde se pot face fel și fel de activități amicale. 

La ora 20.10 este ora de culcare pentru adulti și 21.45 este cel pentru adolescenți și pici; ei mai au activități de lecturare și reflexie. 

Cam atât. Cam asta ar fi viața mea de pe Insulă!